Ca și în cazul altor popoare, și istoria românilor este plină de trădări și asasinate. O bună parte dintre marii conducători ai românilor, și înaintea lor, ai dacilor, au sfârșit nu pe câmpul de onoare, așa cum ar fi stat bine unor războinici vestiți, ci înjunghiați, otrăviți, torturați sau decapitați de frați, rude, gărzi de corp sau forțe străine. Astfel, între anii 1510-1535, în Țara Românească în 25 de ani, au fost asasinați 10 voevozi. Dar cele mai importante asasinate din istoria noastră națională, care au avut repercursiuni asupra poporului român, pentru zeci și chiar sute de ani, sunt cele ale lui Burebista, Vlad Țepeș, Mihai Viteazu, Constantin Brâncoveanu și Tudor Vladimirescu.
5.Burebista - domnitor între anii: 82 î.H. – 44 î.Hr.
Rege al dacilor, a reușit să creeze un adevărat imperiu dacic, cucerind prin campanii militare sau misiuni diplomatice o mare parte din teritorile ce se înind astăzi din sudul Ucrainei până în nordul Bulgariei și de la Bug, în est, până la munții Tatra în vest. Puterea militară a imperiului său, ajunsese atât de mare, încât Burebista se amestecă în războiul civil din Republica Romană, luând partea lui Pompei, și opunându-se lui Cezar. După înfrângerea și asasinarea lui Pompei, Cezar plănuiește o ofensivă împotriva lui Burebista, dar în anul 44 î.Hr. este asasinat în Senat. La rândul său și Burebista, care plănuia o ofensivă în teritoriile romane, este asasinat de nobilii săi, care mai apoi împart imperiul în mai multe regate mici, ce se luptau între ele.
Urmarea asasinării: puterea colosală a dacilor s-a prăbușit, iar dacii nu au mai reușit să se reunească niciodată, fiind în cele din urmă, parțial cuceriți de romani, și mai apoi de alte popoare migratoare.
4.Vlad Țepeș – domnitor între anii: 1448; 1456-1462; 1476
De la Burebista al dacilor la Vald al valahilor, istoria este zguduită de sute de asasinate, printre care, poate cel mai celebru este cel al lui Bogdan al II-lea, tatăl lui Ștefan cel Mare, ucis la o nuntă de către fratele său Aron Vodă. Însă cu adevărat catastrofal, pentru istoria românilor a fost asasinatul executat împotriva lui Vlad Țepeș. Acesta a condus Țara Românească în trei domni, cea mai lungă fiind de 6 ani, dar în această perioadă, a reușit să pună ordine în visteria țării și să stopeze corupția, aducând-o la cel mai jos nivel din istoria românilor. În anul 1459 bazându-se pe alianța cu Matei Corvin, regele Ungariei, care promitea o cruciadă antiotomană, Vlad Țepeș refuză să mai plătească haraciul către turci. În 1460, o expediție „diplomatică” este trimisă să îl prindă. Vald dejoacă însă tentativa otomanilor, și masacrează armata acestora, executându-I prin tragerea în țeapă pe toți otomanii capturați. Apoi, ca represalii, trece Dunărea și devastează o importantă parte a Bulgariei. Chiar Nicopole este capturat prin vicleșug, și românii masacrează 20.000 de turci, soldați dar și civili, numărul fiind transmis chiar de către Vlad, într-o scrisoare adresată regelui maghiar. Reacția Porții este colosală. 120 de mii de oșteni în frunte cu Sultanul, și 120 de corăbii de război sunt trimise împotriva Valahiei. După lupte grele, care includ și celebrul atac de noapte al românilor, Vlad este învins și înlocuit la domnie de Radu cel Frumos, fratele său. Se retrage în Transilvania, unde este arestat de către Matei Corvin. Reinstalat în tronul țării în anul 1476, este asasinat după câteva luni, de către boierii apropiați lui. Capul său este trimis la Istanbul, unde e urcat într-o țeapă.
Urmarea asasinării: după moartea lui Țepeș, urmează o lungă perioadă de tulburări și asasinate în istoria Valahiei, corupția atinge din nou cote tragice, iar asasinatele și trădările devin politică de stat.
3.Mihai Viteazu – domnitor între anii: 1593-1600
Ban al Olteniei, venit la domnie în 1593, cu ajutor otoman, Mihai se ridică repede împotriva acestora, și pornește mai multe campanii antiotomane pe ambele maluri ale Dunării, culminate în 1595 cu respingerea uriașei invazii conduse de Sinan Pașa. În anii războiului cu turcii, cele trei țări române, Țara Românească, Moldova și Transilvania, au avut o strânsă cooperare militară, coordonându-și acțiunile antiotomane. Totuși, acest război seacă visteria țării, iar în 1597, Mihai este nevoit să încheie pace cu turcii. După ce în Transilvania și Moldova au fost ridicați domnitori închinați polonezilor, care erau favorabili unor relații bune cu turcii, Mihai, se vede înconjurat de forțe ostile și trece la ofensivă, cucerind Transilvania în 1599 și Moldova în 1600. Unirea nu poate dura însă mult, datorită ostilității puterilor vecine și a rebeliunii nobililor maghiari și moldoveni, precum și a răscoalei sașilor. Astfel, o ofensivă polonă, reinstalează domnia movileștilor în Moldova, și îl alungă pe Mihai din Țara Românească, în vreme ce maghiarii îl alungă pe voievod din Transilvania cu ajutor imperial. Întors în Transilvania în fruntea unei armate imperiale conduse de generalul Basta, Mihai Viteazu ajunge în scurt timp în conflict cu acesta și este asasinat pe Câmpia Turzii.
Urmarea asasinării: posibilitatea de unire a celor trei țări române, și de formare a unui stat puternic în această parte a Europei, a fost amânată pentru încă câteva secole.
2.Constantin Brânoveanu
Constantin Brâncoveanu a fost unul dintre domnitorii cu cei mai muți ani de domnie, din istoria Țării Românești. 25 de ani în care țara nu a avut parte decât de un singur război cu Imperiul Habsburgic. Constantin Brâncoveanu a fost un domnitor care poate fi considerat genial. Un bun conducător de țară, care a cosntruit multe edificii, palate, curți domnești, și a îmbunătăit viața supușilor săi. A fost și un diplomat de înaltă calitate, întreținând relații bune atât cu Poarta Otomană, cât și cu tătarii, imperialii și rușii. S-a amestecat de mai multe ori în politica internă a Moldovei, impunând domni, și a sprijinit politicile antiotomane, prin formarea unei rețele de spioni atât la nivel european cât și în interiorul Imperiului Otoman, ocazie cu care a transmis numeroase informații în special habsburgilor. Și totuși, într-o zi s-a întâmplat un lucru cumplit. Autoritățile otomane, i-au întins o cursă domnitorului muntean, și l-au mazilit. A fost dus mai apoi la Istanbul în fața Sultanului. Acesta i-a cerut să se convertescă la islamism, atât el cât și familia sa. Brâncoveanu a refuzat categori, și a fost nevoit să treacă printr-un cumplit martiriu. Toți cei patru copii ai săi au fost decapitați în fața sa, și în final și-a găsit și el sfârșitul, blestemându-I pe turci. Iar cel vinovat de toate acestea a fost chiar un unchi al domnitorului, Constantin Cantacuzino, care a uneltit la Înalta Poartă împotriva voievodului, pentru a-l instala la tron pe fiul său, Ștefan.
Urmarea asasinării: Constantin Brîncoveanu a fost ultimul mare domn al țării. După doi ani de la moartea sa, a fost mazilit și domnitorul care i-a luat locul, Șerban Cantacuzino, iar țara a trecu apoi prin perioada domniilor fanariote, care au secătuit statul și aproape că au dus la dispariția Țărilor Române ca puteri statale.
Balada lui Constantin Brâncoveanu - versuri Vasile Alecsandri
1.Tudor Vladimirescu – conducătorul revoltei din 1821
La început un simplu negustor care făcea export de vite, și lucra sub protecția boierului Glogoveanu, cu timpul, Tudor devine foarte bogat, cumpărând pământuri și practicând negoțul cu parteneri din Imperiul Habsburgic. Ajunge Vătaf de Plai la Cloșani, funcție pe cre o deține între 1806-1820. În 1821, pe fondul înaintării armatei Eteriei (mișcare grecească care avea drept scop eliberarea Greciei de sub jugul otoman), prin Moldova și Țara Românească, Tudor se răscoală cu pandurii săi, și ridică poporul la arme, intrând cu trupele în București, unde devine domnitor de facto. Se aliază cu Eteria împotriva turcilo, dar în urma unui conflict cu Alexandru Ipsilanti, conducătorul Eteriei, cauzat de indisciplina trupelor eteriste, care jefuiau gospodăriile din zona în care erau campate, Tudor Vladimirescu le cere eteriștilor să părăsească țara și să treacă Dunărea în Bulgaria. Reacția eteriștilor a fost extrem de violentă, iar Valdimirescu este răpit, și dus la Târgoviște, unde este asasinat în noaptea de 27 spre 28 mai 1821.
Urmarea asasinării: decăapitată și rămasă fără alți conducători care să îl înlocuiască pe Tudor, mișcarea de eliberare inițiată de Tudor a fost distrusă de otomani. La fel au pățit și eteriștii. Țara Românească a pierdut șansa de a avea un conducător destoinic, cultivat și umblat prin Europa.
Comentarii
Trimiteți un comentariu