![]() |
| În sec. XX, genocidul a fost practicat pe scară largă în toată lumea |
Prolog
Secolul
XX, a fost cel mai sângeros secol al umanității. Pe parcursul său s-au purtat
două războaie mondiale, și zeci de războaie regionale extrem de distructive.
Tot pe parcursul acestui secol, zone întregi din Africa au cunosctu distrugerea
totală și genocidul. De asemenea, popoarele tutsi, evreu și armean, au fost
aproape exterminate în genocidele organizate de hutu, germani respectiv turci.
În alte părți ale globului, numeroase popoare au fost masacrate de proprii
lideri, în special în zonele controlate de partide comuniste (URSS-ul lui
Stalin, China lui Mao, Cambogia lui Pol Pot, Coreea lui Kim Ir Sen sau
Zimbabwuele lui Robert Mugabe). Dar cine au fost cei mai periculoși lideri? Cei
mai mari ucigași ai secolului XX și deci ai tuturor timpurilor. Ucigașii care
l-ar fi făcut gelos până și pe Gingis Han sau pe temutul Timur Lenk? Iată cinci
dintre ei.
5.Chiang Kai-Shek (1887-1975)
A
condus destinele Chinei între 1928 și 1949, făcându-se vinovat pentru moartea a
zece milioane de oameni, provocată fie de acțiunile sale militare, fie de
represaliile conduse de el împotriva comuniștilor. De asemenea, a organizat cel
mai mare mascaru anticomunist din lume, cunoscut și ca Mascarul de la Shangai
sau Incidentul din 12 Aprilie. Chiang Kai Shek, a ajuns la putere în anul 1928,
și imediat a început operațiunile militare împotriva liderilor războinici din
diferitele provincii ale Chinei. Lui i se datorează o oarecare reunificare a
Chinei și modernizarea parțială a acesteia. Neînțelegerile cu comuniștii, l-au
determinat să îi atace pe aceștia, stârnind un îndelungat război civil. La
început a fost victorios, dar curând China a fost invadată de Japonia, iar
Chiang și-a îndreptat o mare parte din efortul militar împotriva acestora. După
terminarea războiului în 1945 forțele naționaliste ale lui Chang Kai-Shek reiau
ostilitățile împotriva comuniștilor lui Mao Zedong. În 1949, Mao îl învinge
definitiv pe Kai-Shek, care se retrage în Taiwan, unde pune bazele unui stat
naționalist. Moare în 1975, lăsând în urmă un stat taiwanez prosper și
puternic.
4.Leopold al II-lea al Belgiei (1835-1909)
În
mod surprinzător, pe locul patru între cei mai sângeroși conducători din toate
timpurile, se află liderul unui stat modern și al unei monarhi constituționale.
Este vorba de Leopold al II-lea al Belgiei. A fost al doilea rege al Belgiei,
cel mai mare fiu în viață al lui Leopold I. A domnit ca rege al Belgiei între
1865 și 1909, iar între 1885 și 1908 a fost liderul și proprietarul
statului african Congo, o regiune de 76 de ori mai mare decât Belgia, pe care a
pus mâna prin tot felul de mecanisme și acțiuni diabolice. Exploatează Congo
fără milă, subjugându-i pe localnici. Forțele sale de exploatare, au decimat
așezări întregi ale negrilor. Orice congolez, care nu îndeplinea obligațiile de
plată în bani, bunuri sau zile de muncă, era aspru pedepsit și torturat iar
copii săi decimați și soțiile violate și ucise. În cei 23 de ani de ocupație a Congo-ului, au fost
uciși aproape 15 milioane de africani. Mulți dintre ei, au murit din cauza
bolilor aduse de coloniști, împotriva cărora negrii nu aveau sisteme active de
imunitate. În 1908 în urma unui scandal internațional, Congo a fost confiscat
și a devenit proprietate a statului belgian. 3.Adolf Hitler (1889-1945)
Acțiunile
sale militare, precum și epurările politice, religioase, de clasă sau de rasă,
au dus la uciderea a aproape 20 de milioane de oameni. Venit la putere în 1933,
Hitler își pune imediat planurile în aplicare. Începe să reconstruiască
Germania, pregătind-o pentru cea mai mare conflagrație din toate timpurile. Pe
plan extern, Germania se reînarma și devenea din ce în ce mai puternică și mai
agresivă, construind alianțe cu alte state care doreau revizuirea tratatelor de
la sfârșitul Primului Război Mondial. Pe plan intern, Adolf Hitler își elimină
toți rivații și începe programul de exterminare a evrelior, țiganilor și a
celorlalte rase inferioare din Germania. Visul său final era să permită
existența pe pământ a unei singure rase, puternice: rasa ariană. Fanatismul și
nebunia sa, au dus la moarea a peste șase milioane de evrei, iar războaiele
sale au provocat aproape 20 de milioane de decese pe întreg globul. 2.Iosif Visarionovici Stalin (1879-1953)
S-a
născut în Georgia în 1879, din tată georgian și mamă osetiană. Din 1922 conduce
destinele URSS în calitate de secretar general al Partidului Comunist, funcție
căreia îi dă din ce în ce mai multă importanță. În calitatea sa de lider al
URSS, Stalin începe epurările masive din interiorul propriului partid și al
aparatului de stat, dând la o parte pe oricine putea să îi stea împotrivă. Dacă
la început atacurile sale se îndreptau doar îmotriva adversarilor din
interiorul partidului, mai târziu a trecut la epurări în rândul ofițerilor de
armată și mai apoi la întâmplare din rândurile populației, pentru a întreține
un regim opresiv și de teroare. Astfel, prin aceste epurări, Stalini a ridicat
la un nivel nemaiîntâlnit politica terorismului de stat împotriva populației.
În timpul Celui de-al doilea război mondial, Stalin trece la execuții masive
ale prizonierilor de război naziști, dar și a celor finlandezi, polonezi,
maghiari, italieni sau români. Mulți își găsesc sfârșitul în lagărele de muncă
din Siberia, în vreme ce alții sunt împușcați în masă (Masacrul din pădurea
Kalin). Per total, în toată perioada de conducere a statului sovietic, Stalin
se face vinovat de moartea unui număr de oameni înspăimântător de mare, între
20 și 50 de milioane, cei mai mulți pierind în perioada Marii Epurări. Lui i se
atribuie următorul citat: „Moartea unui om este o tragedie. Moartea a câtorva
milioane de oameni, reprezintă doar o statistică.”
1.Mao Zedong (1893-1976)
Este
considerat cel mai mare criminal în serie din istoria omenirii, cu un număr
uriaș, de victime. Se pare că politicii de epurări și de „salturi economice”
ale lui Mao Zedong, i-au căzut victimă între 80 și 100 de milioane de oameni.
Aceștia au fost uciși în urma acțiunilor militare plănuite și intreprinse de
Mao, în timpul epurărilor masive efectuate de acesta după preluarea puerii în
1949, sau din cauza planurilor liedrului comunist de a crea din China o
superputere economică. Mao Zedong și-a urmărit cu ferocitate atât atingerea
țelurilor cât și eliminarea dușmanilor sau a presupușilor dușmani. Era atât de
inuman și nepăsător față de oameni, încât a vrut efectiv să exporte femei în
SUA. Iată un citat din discuția lui cu diplomatul american Henri Kissinger: „China
este o țară foarte săracă. Nu avem multe. Ceea ce avem ăn exces sunt femeile.”
Apoi a propus ca țara sa să exporte 10 milioane de femie în SUA, micșorând
povara Chinei și impulsionând creșterea demografică în America.
Epilog
Când
citimi despre crimele odioase făcute de oameni ca cei mai sus menționați, care
dintr-o întâmplare, și fără a avea capacități deosebite, au ajuns să conducă
destinele unor popoare, ne întrebăm: cum de s-a ajuns așa de departe? Cum de li
s-a permis? De ce nu a făcut nimeni nimic? Este ca și cum Jack Spintecătorul ar
fi ajuns primul ministru al Marii Britanii. Așa este. Criminali în masă au
ajuns să înece în sânge popoare întregi, milioane de oameni. Cum au făcut asta?
În primul rând prin manipulări și prin carismă. Ei înșiși nu aveau mâinile
pătate de sânge. Doar conștința. Ei doar ordonau, și aveau destui câini
pregătiți să muște la ordinul lor și în locul lor. Cine să li se opună? Au fost
destui care au încercat. S-au ridicat împotriva lui Hitler, împotriva lui
Stalin, împotriva lui Mao. Dar au fost rapid lichidați. Pericolul ca un stat să
cadă pe mâna unui astfel de om, va exista însă în tot deauna. Oricând, oriunde
în lumea asta, un președinte de stat ales pentru carisma lui și planurile sale
politice extravagande și utopice, ar putea alege să treacă la dictatură, iar
dacă are un plan bun, cu greu poate fi oprit. Chiar în acest moment, mai multe state libere ale lumii se îndreaptă spre dictatură. Se întâmplă în Turcia lui Erdoga, care pe zi ce trece devine mai
puternic, sau în Venezuela lui Maduro. La fel se întâmplă și în numeroase state
africane și asiatice, sau chiar în Europa, în Ungaria lui Victor Orban. Dacă nu învățăm din
istorie, aceasta se poate repeta. Este cât se poate de simplu și de adevărat.





Comentarii
Trimiteți un comentariu