Prolog
Relațiile internaționale sunt din ce în ce mai complicate. Rusia a trecut
în plan diplomatic și cibernetic la o adevărată contraofensivă, după ce timp de
20 de ani a fost aproape invizibilă pe scena internațională. Extinderea NATO
spre est, spre granițele Federației Ruse, a fost văzută de aceasta din urmă ca
o continuă agresiune, iar, odată cu intrarea țărilor baltice în alianță, Rusia
consideră că s-a trecut o linie roșie. Acum e rândul rușilor să mute. Aceștia
încearcă pe diferite căi să destabilizeze atât alianța NATO cât și Uniunea Europeană,
susținând politicile divergente, antieuropene și întortochiate ale unor state
din Uniune, cum ar fi Ungaria, sau din NATO, cum ar fi Turcia; sau susținând cu
bani partidele antieuropene și extremiste din statele vestice; creând focare de
conflict la periferiile alianței, în Ucraina, Georgia, Kosovo, R. Moldova. Alte
metode rusești de a destabiliza alianța și Uniunea Europeană sunt metoda
imigranților și cea a amestecului în sistemele electronice ce manageriază
alegerile locale, legislative și prezidențiale din statele membe, și chiar din
SUA. De asemenea, atacurile masive din mediul online, se pare că au același
patron: Federația Rusă.
Dată fiind situația, este foarte probabil ca în scurt timp să se ajungă la
război între cele două tabere, iar un război pe lângă latura militară, implică
și latura socială și economică.
În cazul unui conflict NATO-Rusia, se va ajunge inevitabil la bombardarea
(pe lângă cea a țintelor militare) țintelor socio-economice, cum ar fi anumite
locații din marile orașe, unde pe lângă distrugerea facilităților economice, se
urmărește și provocarea unui sentiment de nesiguranță și antirăzboi în sânul
populației. Așa a procedat NATO în Serbia (1999), Afganistan (începând cu 2001)
și Irak (în 1991, 1998 și 2003); și tot așa a procedat și Rusia în Georgia
(2008), Ucraina (2014) și Siria (începând cu 2015).
În cazul unui război, România va fi în prima linie a conflictului, alături
de țările Baltice, cele Scandinave, Polonia, Bulgaria și Turcia. În cele ce
urmează ve-ți afla despre cinci posibile ținte, pe care le va bombarda aviația
rusă, fie cu bombardiere fie cu rachete de diferite tipuri.
![]() |
In caz de război, orașele vor fi țintele preferate ale forțelor armate |
5.Constanța
În mod logic, prima și cea
mai la îndemână țintă, în cazul unui război, va fi orașul Constanța. Opțiunile
pentru bombardarea orașului, sunt destul de multe și diversificate: bombardiere
decolate din Crimeea sau sudul Rusiei, rachete lansate de pe rampele din
Crimeea și sudul Rusiei, rachete lansate de pe navele și submarinele flotelor
din Marea Neagră și Marea Caspică. Țintele economice din oraș vor fi Portul cu
instalațiile sale, aeroportul civil, gara orașului, structura rutieră (pentru a
bloca infrastructura) și bineînțeles depozitele de carburant. De asemenea vor
mai fi vizate și instalațiile ce asigură energia termică, și cea electrică,
precum și furnizarea de apă potabilă și gaze. Astfel, se va urmări crearea unui
inconfort major pentru populație, precum și a unui climat de insecuritate în
oraș.
![]() |
Flota de război a României |
4.Ploiești
Important centru petrolifer
al țării, cu mari rafinării, și depozite de carburanți, Ploieștiul, va rămâne,
la fel ca și în cele două războaie mondiale, o țintă strategică și de mare
impact, pentru forțele inamice. Probabil că aici vor fi dirijate o parte
însemnată din atacurile Federației. Rușii pot folosi pentru atacarea țintelor
din Ploiești, bombardiere cu rază medie și lungă de acțiune, decolate de la
Baze din Crimeea și sudul Rusiei, precum și bombardamente cu rachete lansate de
la baze din teritoriile mai sus amintite, sau de pe unitățile flotei Mării
Negre. Vor fi lovite toate instalațiile petroliere și de prelucrare a
pterolului, depozitele de carburanți, instalațiile agentului termic și cele
pentru energie electrică, instalațiile de apă potabilă și gaze, precum și
infrastructura feroviară, rutieră și aeriană.
3.Iași
Probabil cel mai mare oraș
din Moldova și cel mai important centru cultural, economic și demografic din
estul țării, Iașul se va afla în mod cert pe lista preferințelor rusești în
materie de bombardamente. Se vor folosii atât avioane și rachete lansate de la
baze din Crimeea, estul Ucrainei (Mica Rusie separatistă) și Transnistria, cât
și rachete lansate de pe unitățile flotei din Marea Neagră. Belarusul are de
asemenea capacități de a lovi ținte din Iași în cazul în care se va alătura
Federației în război. La fel ca și în cazul celorlalte orașe, va fi vizată în
primul rând infrasctructura rutieră, aeriană și feroviară, apoi facilitățile
din oraș, cum ar fi instalațiile ce asigură energia electrică, cea termică, apa
și gazul, precum și depoizitele de carburanți și instalațiile adiacente
acestora. De asemenea nu sunt excluse atacurile asupra unor monumete cu valoare
de patrimoniu cultural, legate de Unirera Principatelor.
![]() |
V-or fi numeroase dueluri aeriene pe cerul României |
2.Timișoara
Cel mai important centru
economic, social și demografic din vestul țării, bombardarea Timișoarei, se va
face într-o etapă secundară, dată fiind așezarea orașului în adâncimea
teritoriului NATO, asta, în eventualitatea în care, în cazul unui conflict,
Serbia va rămâne neutră. Pentru bombardarea orașului, vor fi folosite mai ales
instalații de pe Marea Neagră, pentru lansarea rachetelor, dar și din estul
Ucrainei, Crimeea și Transnistria. Cel mai probabil că atacurile asupra
orașului Timișoara vor fi corelate cu cele lansate asupra zonei industriale din
Arad. Țintele vor fi, după tiparul deja explicat, infrastructura ruiteră, aeriană
și feroviară, instalațiile de furnizarea ale energiei electrice, termice, a
gazelor și a apei potabile, precum și depozitele de carburanți și instalațiile
adiacente acestora.
1.București
Cel mai important centru economic, social și
demografic al țării, Bucureștiul va fi probabil unul dintre cele mai bine apărate
zone din țară, dar și una dintre țintele preferatea ale forțelor ruse.
Atacurile pot fi efectuate cu lansări de pe Marea Neagră, sau de la bazele din
Transnistria, estul Ucrainei, Crimeea sau sudul Rusiei. Principala țintă va fi,
infrastructura de comandă militară, dar și cea politică (parlamentulu, palatul
prezidențial, sediul guvernului, Primăria Generală a Capitalei, sediile
centrale ale serviciilor de informații interne și externe, chiar și sediile
centrale ale marilor partide parlamentare-naționale). De asemenea vor fi lovite
ținte din infrastructura aeriană, feroviară, rutieră și chiar navală (în măsura
în care aceasta va exista la începerea conflictului, în speță lucrările la
canalul București-Dunăre). Instalațiile de petrol, rafinăriile, depozitele de
carburant, instalațiile de agent termic, curent electric, gaze și apă potabilă,
sediile centrale ale televiziunilor ostile Federației, și în special sediul
Televiziunii de stat. Pe lista țintelor, pot fi trecute și unele ansamble
culturale, simboluri ale independenței României, sau legate de trecutul
conflictual cu Rusia. O atenție deosebită va fi dată parcurilor industriale din
jurul capitalei, centurii rutiere a orașului și drumurilor de acces spre
aeroporturi.
Bombardamentele asupra
Bucureștiului, vor avea scopul de a crea un disconfort profund și un sentiment
acut de nesiguranță în sânul populației din oraș, care astfel va începe să
manifeste un puternic sentiment anti-război. Populația va face presiuni uriașe
asupra guvernului pentru încetarea imediată a războiului și intrarea României
în neutralitate.
Epilog
În mod clar vor fi numeroase
alte ținte atinse de ruși. Cele de sus sunt cele mai importante cinci, dar
acestora se mai pot adăuga Cluj-Napoca, un centru la fel de important ca și
Timișoara, Alba Iulea (simbol al României Mari), Brașov, Sibiu, Pitești,
Suceava, Oradea, Târgu Mureș, toate porturile de la Marea Neagră și Dunăre.
Atacurile vor avea drept scop producerea unui puternic sentiment antirăzboi. La
fel ca și în Siria, indirect va fi vizată lovirea în confortul și modul de
viață al populației, în bunăstarea acesteia și în sințămintele de siguranță ale
poporului. Într-o etapă mai târzie, după ce se va trece de o linie roșie, vor
fi probabil atacate și spitalele, laboratoarele medicale, precum și
instalațiile nucleare sau marile centre energetice din afara orașelor. Rusia
speră că astfel, România va ieși foarte repede din război.
Desigur că aviația și
apărarea antiaeriană Română și NATO, vor avea un cuvânt de spus, și că aceste
ținte, sunt greu de atins. De asemenea, desigur că și răspunsul va fi pe
măsură, urmând contralovituri din partea României și a NATO. În acest moment,
deși pare greu de crezut, România are capacități de a bombarda Crimeea,
Transnistria, Estul Ucrainei, și Sudul Rusiei sau al Belarusului. Aceste
capacități vor fi întărite și multiplicate de cele ale statelor aliate din
NATO, în special de cele ale SUA. Cu toate acestea, însă, Rusia va fi capabilă
să lovească în repetate rânduri țintele de pe teritoriul României, descrise mai
sus, și să creeze multă suferință populației civile.
![]() |
Bombardamentele se vor desfășura la o scală greu de imaginat, la fel ca în Siria |
Comentarii
Trimiteți un comentariu